Am aşteptat atât să se-nfiripe
Un gând, o simpatie, iubire fără margini...
Şi-acum, când totu-ncet se conturează-n fapte
Aş vrea să mă întorc la fel de-ncet în noapte
Să reîncep povestea de iubire,
Dar fără gând şi fără margini...
O, dulce suferinţă! Întoarce-te la mine!
Căci nu îmi vine-a crede că totu-i pentru mine!
Să retrăiesc emoţia ce-mi înfioară vine,
Să simt că totu-n jur nu mai contează,
Să râd, când văd cum lent se contureză
O tainică clipire, o şoaptă de iubire...
Vreau să privesc cum mintea-mi aiurează!
Întoarce-te la mine, emoţie eternă de-mplinire!
20 noiembrie 2002
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu